36 de ani de la cutremurul din 1977

0
9


Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur de pământ, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21,22. Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

În doar 55 de secunde 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism, circa 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Nu doar la noi au fost simţite efectele seismului, ci şi în ţara vecină, Bulgaria. În oraşul Sviştov, aflat în nordul ţării, peste 100 de oameni au murit şi trei blocuri mari de locuinţe au fost distruse.

Servicii de comunicaţie au fost nefuncţionale pentru câteva ore, curentul electric a fost întrerupt, iar populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice. Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă. Până în dimineaţa de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefoane, curent electric. S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat în punct de triere pentru răniţi.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat actorul Toma Caragiu, cântăreaţa Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, poetul Anatol E. Baconsky, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.